Teius
Administrator
 Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 1910
|
|
La Teius, lucrurile se misca in directia buna - interviu cu domnul Dorin Mateica, primarul orasului Teius
Autor: Constantin BUCEA Data publicarii: 07/10/2006 Venind dinspre Alba Iulia, inainte de intrarea in orasul Teius, trecatorul nu poate sa nu observe, undeva, in dreapta, imaginea sinistra, in paragina, oferita de scheletul din beton, adica ceea ce a mai ramas din fosta fabrica de zahar, care, odata, era mindria acestei localitati. In total contrast cu acel peisaj, in apropiere, compenseaza oarecum coloana unei alte firme cu inscriptia de pe cladirea inalta si ingrijita, pe a carui turn este scris “BAUMIT”. In planul si mai apropiat, se contureaza ceva hale de productie. Ajungind in centrul orasului, zona prinde cu adevarat contur urbanistic. Ca o surpriza placuta, structura de rezistenta a unui bloc, ramasa in acea faza inca din 1989, a devenit anul acesta o cladire cocheta, deja finisata si zugravita in culori placute ochiului, moderne. Cam acestea ar fi citeva dintre reperele ce fixeaza personalitatea orasului Teius unui trecator obisnuit. Se vede ca lucrurile se misca bine aici. Pentru a completa imaginea la vedere cu unele detalii, am trecut pragul biroului primarului Teiusului, Dorin Mateica, impreuna cu care am legat un dialog despre evolutia acestui oras.
La Teius, o primarie blocata financiar
Apreciez ca orice conversatie reportericeasca despre prezentul si perspectiva orasului Teius nu poate porni fara a discuta, macar pe scurt, despre evolutia localitatii in anii de dupa 1989. Stim ca la finele anilor ‘90 situatia nu era deloc buna. Va propun sa faceti o scurta retrospectiva, chiar daca atunci nu erati primar. Au fost ani la rind in care situatia de aici a mers din rau in mai rau. In citiva ani, localitatea a pierdut 1.200 locuri de munca la Tehnometal, cel putin inca pe atitea la complexul CFR Teius- Coslariu, activitatea de productie la Fabrica de Zahar cu cele 180 locuri de munca. Pe linga drama familiilor carora apartineau cei peste 2.500 fosti salariati, pentru oras implicatiile au fost mult mai complexe. Sursele de venit local au fost substantial diminuate, iar unele utilitati grav perturbate. Ma refer aici la oprirea statiei de epurare a apelor uzate, si a statiei de pompare a gazului metan, care functionau pe structura fabricii de zahar, si deserveau si localitatea. A fost o perioada critica. S-a ajuns ca, in anul 2000, primaria sa fie blocata financiar timp de 3 luni, timp in care nu am avut bani nici pentru plata salariilor.
Am iesit in intimpinarea investitorilor
Cel putin aspectul exterior arata ca situatia a evoluat serios. Se reflecta aceste aparente in situatia economico-sociala a urbei? Dupa anul 2000, Primaria si Consiliul local au facut eforturi pentru a stimula dezvoltarea, relansarea activitatii industriale si transformara Teiusului intr-o localitate moderna. Din situatia in care se afla, nu era foarte usor. Tocmai de aceea, am incercat ca orice oportunitate de dezvoltare sa o incurajam, sa o stimulam cu ceea ce depindea de noi si era posibil legal. Am promovat cu fiecare ocazie oportunitatile ce le ofera Teiusul, cu pozitia sa geografica strategica din punct de vedere al infrastucturii, cu nod de cale ferata, confluenta a doua drumuri nationale, dar si existenta in oras si imprejurimi a unui potential de forta de munca bine calificte, surse de materii prime, etc. Cam in aceste imprejurari a venit la Teius investitorul cu fabrica BAUMIT, care a dat startul investitiilor. Pe parcurs, au fost infiintate mici societati de productie si prestari servicii, care au absorbit parte din forta de munca disponibila. Pot sa afirm ca, la nivelul administratiei publice locale, a existat in toata aceasta perioada si se mentine in prezent o atmosfera de conlucrare pentru gasirea de solutii si promovarea oportunitatilor de dezvoltare. Se gindeste constructiv dezvoltarea localitatii, prin dezvoltarea infrastucturii, pentru ca investitorii sa gaseasca aici un mediu propice dezvoltarii industriale. Cunoscatori ai principiilor economiei de piata, primarul si consilierii orasului Teius pornesc de la ideea ca noi trebuie sa facem primul pas in raporturile cu investitorii. Tocmai de aceea, au fost lansate obligatiunile municipale, iar fondurile rezultate sa constituie sursa principala de finantare pentru constructia statiei de epurare a apelor uzate si canalizarea orasului. In acest scop am intocmit documentatia necesara, si incercam sa atragem, in completare, si o finantare de circa 40 miliarde lei din partea ministerului mediului si fonduri structurale europene.
Ce amploare ar urma sa aiba aceste lucrari?
Lucrarea ar urma sa se deruleze in doua etape. Intr-o prima faza ar fi vorba despre 14 km. canalizare pe principalele strazi, cu blocurile din centrul orasului, strazile Avram Iancu, Decebal, Drumul Stremtului, zonele Tarmure si Cetatuie, o parte din Veres. Prin aceasta retea s-ar putea conecta la statia de epurare gospodarii ce insumeaza in jur de 5.000 de locuitori, precum si zonele industriale. Etapa a doua va fi ceva mai dificila, deoarece canalizarea ramasa de efectuat presupune instalarea unor statii de pompare deoarece structura geografica a terenului nu permite scurgerea apelor prin cadere libera.
Aceste doua obiective ar da localitatii sanse in plus, in sensul dezvoltarii industriale?
Cu siguranta. Avem contacte cu mai multi oameni care spun ca Teiusul, cu noile sale facilitati, ar putea deveni locul unde ei sa-si dezvolte afacerile. Cum se poate vedea, undeva la iesirea din oras, spre Alba-Iulia, prinde contur o noua fabrica. Pot sa spun doar ca aceasta va fi profilata pe prefabricate din beton. Acelasi investitor va construi si alte fabrici, dupa terminarea acesteia. In acea zona se contureaza deja un mini parc industrial. In acest sens, noi vom incerca sa valorificam toate facilitatile de care putem beneficia, pentru a le oferi la rindul nostru investitorilor.
Avem nevoie de lucrari edilitare de anvergura
Sint importante investitiile, dar un primar trebuie sa se gindeasca si la interesul direct al cetateanului, cel putin din perspectiva faptului ca aveti de indeplinit unele promisiuni electorale.Ce ati reusit, ce ginduri aveti in acest sens? Teiusul e partener la proiectul Samtid, prin care a fost schimbata conducta de alimnentare cu apa potabila pe 5 strazi importante din oras. Aceasta inseamna, insa, doar 20 la suta din totalul retelei de apa a orasului. Convinsi de importanta modernizarii intregii retele, pornind si de la realitatea ca o buna parte din cea neinclusa in proiectul Samtid are o vechime de peste 30 de ani, ne vom oriente spre o colaborare cu societatea Apa CTTA pentru noi lucrari de inlocuire a conductei. Fara o retea moderna si corect calibrata, pentru a asigura un debit corespunzator si apa curata tuturor consumatorilor, nu putem emite pretentia unei localitati europene. Tocmai de aceea, vom acorda importanta sporita investitiilor si in acest sector. In acelasi timp, orasul are nevoie de multe lucrari la drumurile locale. Am demarat etapa intocmirii documentatiei. Studiul de fezabilitate speram sa fie convingator pentru a atrage alaturi de fondurile locale si fonduri europene. Astfel, cu cele patru componente - canalizare, statie de epurare, apa curenta - pentru care lucrarile de executie ar putea fi incheiate in 6-7 ani, Teiusul sa dispuna cu adevarat de servicii la un nivel civilizat si modern. Orasul mai are o mare problema de rezolvat. Acesta este traversat de cea mai circulata artera auto din zona, DN1, care este si Drum European. Pe de o parte, traficul greu creaza mari probleme de trepidatii si zgomot, dar si este si foarte aglomerat, deoarece pe traseul din interiorul orasului dispune de o singura banda de circulatie pe sens. Avem in studiu solutii pentru realizarea unei variante de ocolire, si chiar o propunere care ar aduce multe avantaje orasului, dar si fluxului auto in sine. Speram sa reusim sa o promovam, pentru a primi finantare.
Va doresc succes in tot ceea ce va propuneti sa realizati, asa cum spuneati, impreuna cu Consiliul Local.
Sursa:
5.6KB
|
|