Poze teius de la 206 la 245

situata la 36 km nord-vest de manastirea ramet este printre cele mai vechi asezaminte monahale

Situata la aproximativ 36 km nord-vest de Alba-Iulia, manastirea Ramet este printre cele mai vechi asezaminte monahale ortodoxe, fiind intemeiata inca din prima jumatate a secolului al XIII-lea. Apoi, toponimul "Ramet" (derivat de la "eremit" = pustnic) permite asimilarea ipotezei ca manastirea ar fi fost întemeiata de calugarii retrasi in sihastrie la adapostul stancilor sapate de apa Geoagiului in versantii muntelui Trascau. Pictura mesterului popular Mihu din Crisul Alb (conform inscriptiei din anul 1376) se evidentiaza atat pentru valoarea documentara inestimabila, dar si prin calitatile artistice: simtul culorilor, varietatea fizionomiilor, precizia graficei etc. Manastirea Ramet aflata langa cheile Rametului(la 15 km de Teius) constuita in sec. XVIII la distanta de 90 km de pensiune. Cheile Rametului , prezinta abrupturi si suprafete inclinate, populate cu guri de pesteri in numar de 47, cu nise, arcade, turnuri, cornise sau polite structurale. Aici se intalnesc floarea de colt si garofita alba,plante declarate monumente ale naturii. Manastire de calugarite, 80 de vietuitoare, cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa Pasti) si "Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet" (30 iunie), zile de pelerinaj pe 29 iunie si pe 30 iunie; com. Ramet, jud. Alba,18 km NV de Teius si 34 km NV de Alba Iulia; ctitorita din piatra, dupa traditie in sec. XI sau XII (1103), catre sfarsitul sec. al XIV-lea (dupa V. Dragut); anul 1377, inscris pe inscriptia de pe al doilea strat din cele 7 straturi picturale, este prima atestare a monumentului, ca si a numelui intaiului Arhiepiscop cunoscut din Transilvania, Ghelasie, alaturi de numele pictorului Mihu de la Crisul Alb; distrusa de mai multe ori; de generalul Bucow in 1762, de armata austriaca in 1785, si tot de atatea ori desfiintata si reinfiintata ca functie, biserica intruchipeaza forma arhitecturala originara, unica prin boltirile interioare si discrepanta dintre corpul ei, redus ca proportii, si turnul-clopotnita mult mai inalt pe pronaos si cu creneluri spre Valea Manastirii; iconostas din zid cu doua usi, picturi murale interioare in sapte straturi, primul din 1300, ultimul din 1809, cronologic delimitate de pictorul C. Boambes (1987-1988), remarcabile prin cele datorate zugravului Mihul de la Crisul Alb (1483), si prin cele executate in stil postbrancovenesc in anul 1741 (al treilea strat) de echipa de zugravi a lui Grigore Ranita (V. Dragut, 1976; Mihai Vlasie,1992); chilii-scoala ale satului ante 1762, prima in jud. Alba; cladire cu paraclis din anul 1940; biserica noua, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie), construita intre anii 1982 si 1992, sintetizand stilurile arhitectonice specifice marilor provincii romanesti; paraclis cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august); muzeu de carte veche, colectii de icoane pe lemn si stica; ateliere de covoare, scoarte; aici s-a induhovnicit ca egumen Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet, praznuit pe 24 aprilie; parti din moastele sfantului pastrate pe la credinciosi; Cheile Rametului in amonte de manastire; arhondaric.