 TeiusAdministrator
Postari: 1910
|
|
~Gheorghe Popa de Teiuş - o evocare de Nicolae Nicoară Horia
ARP
GHEORGHE POPA DE TEIUŞ (1824-1867)
Puţini sunt cei care şi mai aduc aminte de el, de marele bărbat al neamului- cum i spuneau pe drept cuvnt contemporanii-, de cel dinti comite suprem romn (prefect) al Aradului de la 1864 -
GHEORGHE POPA DE TEIUŞ.
Arădenii de azi abia i mai desluşesc chipul de dincolo de negurile lungi şi nclcite ale istoriei oraşului lor. Ca toţi bărbaţii vestiţi ai locului, scobortori n Cmpia Aradului din Desseştii Maramureşului, din Apuseni, de la Brad, de peste tot spaţiul romnesc, şi rădăcinile sale se trag dinspre aceleaşi locuri binecuvntate ale Nordului de Ţară Romnească.
De origine familia Popa vine n Podgoria Aradului din comuna Diod, de lngă Teiuş-Alba Inferioară de atunci, n jurul anului 1777.
Prin actul oficial Deliberatum, scris n limba latină şi datat 28 iunie 1777, Aiud (Nagy Enyed), se certifică faptul că familia Popa a locuit n Diod n anul 1665, dar n urma foametei de atunci şi a altor mprejurări a fost nevoită să se mute n podgoria Aradului, la Galşa.
Părinţii săi erau ţărani cu oarecare stare materială. Mama sa, Elena Chlb, din Msca, tatăl său, Ioan Popa, din Galşa, care şi pierde viaţa n urma evenimentelor din toamna anului 1849, fiind mpuşcat, pentru vina de a fi tras n dungă clopotele bisericii, clopotele bisericii la care slujea ca epitrop, anunţnd sătenilor săi şi celor din mprejurimi, primejdia ce se apropia
Martorii acestor evenimente ngrozitoare povestesc: Sosind Kosutiştii
l-au prins, lor legat şi n mijlocul comunei lngă ograda mare alui br. Bohuş, după 24 de ciasuri, legndu-l la ochi, l-au mpuşcat
Aici, n localitatea de lngă Şiria lui Slavici de mai trziu, se naşte la 6 februarie 1824 băiatul genial- cum l numea nvăţătorul de la şcoala primară din sat.
După treminarea ei urmează cursurile de şase clase ale liceului din Arad (1836-1842), absolvindu-le ca elev eminent. Studiază, timp de patru ani, la Academia de drepturi din Oradea-Mare, unde a lucrat ca practicant n cancelaria mecenatului Emanuel Gojdu. La vrsta de 22 de ani, n 1846, era deja avocat n Arad, devenind n foarte scurt timp cunoscut şi apreciat de contemporanii săi, att n rndul intelectualilor vremii ct şi a poporului de rnd. Un an mai trziu tnărul avocat se căsătoreşte cu Alexandra, fiica unui mare propietar din Arad, Alexiu Popovici, fiindu-i naş renumitul avocat şi om politic din Arad, Ioan Popovici Desseanu.
El, Gheorghe Popa, avea o fire blndă şi ducea o viaţă retrasă, nu rvnea deloc după măriri şi renume, avea nsă o inimă mare, suflet nobil, care l punea mai presus de cei ce l nconjurau Pacea şi nţelegerea o căuta ntotdeauna. (Revista Familia, nr. 32/1866).
Este angajat de către episcopul Aradului, Gherasim Raţ, ca notar consistorial şi secretar la Episcopia Aradului, fără să pretindă un onorar anume.
n luna august 1849 i se oferă postul de pretor la Şimand, de unde n 30 iunie 1852, la 28 de ani, este transferat la Cintei (lngă Chişineu-Criş , ca primpretor.
După doi ani de muncă l ntlnim ca primpretor- judecător la Ineu, unde pune bazele spitalului din localitate pentru ocrotirea celor bolnavi, pentru aceia cari nu aveau putinţa de a merge la spitalul judeţean din Arad.
Pentru felul n care mna de fier a lui Gh. Popa ştia să nfrunte pe cei certaţi cu legea şi ordinea(s.n.), n primăvara anului 1854, mpăratul Francisc Iosif l decorează cu crucea de aur cu coroană.
De la Ineu, pe acelaşi post l găsim n Salonta (Bihor). Şi aici a căutat să ntroneze ordinea, să strpească corupţia, mituirea, aceste burueni veninoase de cari se vede că sufere societatea rămasă n urma războaielor( s.n.).
n anul 1959 Gheorghe Popa de Teiuş este referent la Tribunalul din Oradea-Mare, iar din anul 1861 la Tribunalul din Arad, nfiinţat la insistenţele sale. n ziua de 5/17 septembrie 1861 la Arad se ntrunesc reprezentanţii de frunte ai romnilor din eparhia Aradului, printre care l regăsim şi pe Gh. Popa de Teiuş, care hotărăsc constituirea unei societăţi de lectură, a unei adevărate asociaţii culturale. Astfel, la 12 mai 1863, n sălile hotelului Crucea Albă(Ardealul de azi) din Arad, se nfiinţează Asociaţiunea naţională arădană pentru cultura şi conversarea poporului romn, unde l ntlnim alături de Miron Romanul, Atanasie Şandor, Vincenţiu Babeş, Anton Mocioni, Ioan Popovici Desseanu, ş.a.
Conform Statutelor sale, Asociaţiunea voieşte a nainta cultura poporului romn, prin ajutor material, prin ajutor spiritual
Este ales deputat n Dieta de la Budapesta- casa legiutoare, printre cei 11 precursori ai luptătorilor naţionali: Ioan Popovici Desseanu, Iosif Pop, V. Buteanu, Sigismund Popovici, Vincenţiu Babeş ş.a.
Aici, n luările de cuvnt, mai ales n chestia naţională, vorbirea sa are miros de Viena. Numit jude suprem la Tabla regească din Budapesta- cel mai nalt for de justiţie de atunci- atrage atenţia Vienei şi după numai 2 ani de activitate, n septembrie 1864, este referendar aulic la Viena, primind n acelaşi timp şi distincţia de conzilier de curte,( primul romn ajuns pe această treaptă.
n oraşul Arad, aflat n opoziţie faţă de Viena, cel dinti prefect romn, Teodor Şerb, din motive politice este absolvat şi la 8 noiembrie 1864 n locul său este instalat consilierul de curte şi referendar la cancelaria aulică- Gheorghe Popa de Teiuş - comite suprem al oraşului şi judeţului Arad. (Ziarul Arad, Nr. 130, din 3/ 28 oct. 1864).
La aflarea veştii de numire, Gh. Popa de Teiuş naintează la 26 octombrie 1864 Excelenţei sale, Contelui Hermann de Zichy, primcancelar aulic, cererea de abdicare de la demnitatea de prefect acordată lui : avnd n vedere că anii trecuţi prin morburi (boli), cazuri de moarte,(soţia sa, Alexandra, moare n anul 1865, s.n.) şi prin transferări, am suferit mult şi că, pentru instalarea unei gospodării de casă nu sunt amenajat şi nu am mijloace, ca să-mi pot procura cele necesare pentru o gospodărie, poate n cel mai nsemnat post din ţară, precum este prefectura Aradului, iar n timpul din urmă, trăind singuratic, la oraş, fără familie nu sunt provăzut de loc, cu cele trebuincioase, rog respectuos pe Excelenţa Voastră, ca ncă nainte de a fi dispenzat din postul prezent, să binevoiţi a-mi exopera dela Maj. Sa Apost. mp. Reg.
Cu toate acestea, la 8 noiembrie 1864 este instalat ca prefect al oraşului şi judeţului Arad, fără nici un alai obişnuit la astfel de ocazii.
Ca prefect al Aradului pune ordine n administraţie şi justiţie, nct comitat-judeţ, mai bine administrat ca Aradul n-a fost altul. n toamna anului 1865 mpăratul Francisc Iosif l cheamă n audienţă, pentru a-i preda n calitate de prefect actul de anexare a părţilor banatice la Dieceza Aradului, an n care are lor sfinţirea Catedralei ortodoxe din Arad, nou zidită.
Ct a condus destinele oraşului şi judeţului Arad, Gheorghe Popa de Teiuş a numit peste 40 de notari romni n localităţile judeţului(s.a), tineri absolvenţi ai Preparandiei din Arad, urmărind astfel introducerea limbii romne n administraţie şi n şcoli.
n acest timp la Sibiu apare, din nsărcinarea mitropolitului Şaguna Cartea de citire pentru Şcoalele poporane , scrisă de profesorul de la Institutul pedagogic teologic arhidiecazan din Sibiu, Zaharia Boicu (1834-1903).
nfiinţează fondul de penziuni al notarilor din Arad. Istoriograful maghiar Mrki Sndor scria că George Popa are merite n ceea ce priveşte reorganizarea administrativă a comitatului Arad şi că sub el Aradul a devenit un centru al romnilor. Contribuie la nfiinţarea Mitropoliei romnilor, mpreună cu Andrei Şaguna, Emanuel Gojdu, s.a., reorganizeară Episcopia ortodoxă romnă a Aradului.
Anul 1867, cu toate evenimentele sale aduce ndepărtarea acestui mare romn din fruntea oraşului şi al judeţului Arad.
La numai 43 de ani, timp n care sa mistuit ca o flacără, ncălzindu-i şi luminndu-i pe cei din jur, Gheorghe Popa de Teiuş, gndind şi pe patul suferinţei la emanciparea naţională şi spirituală a romnilor, se stingea din viaţă n martie, 1867.
n Istoria Şcoalei Normale (Preparandiei) şi a Institutului Teologic Ortodox. Romn din Arad, scrisă de directorul seminarului, Pr.Teodor Botiş, publicată la Editura Consistoriului, Arad, 1922, citim următoarele: O grea lovitură şi o pierdere simţitoare suferi neamul romnesc n acest timp prin moartea neaşteptată şi timpurie a Consilierului de Curte şi comite suprem (prefect) al Aradului, Gheorghe Popa de Teiuş, ntmplată n dimineaţa zilei de 17/19 Martie 1867. E jelit şi de institutul nostru, al cărui sprijinitor şi binefăcător a fost.
Părintele Traian Trebenţiu, n broşura sa publicată n anul 1927 consemna următoarele: După Popa n-au rămas averi mari, dect cteva bijuterii şi mobiliarul propriu fiecăruia bărbat cu poziţie mai naltă, iar n bani 6000 de florini. Prin Testamentului său, scris n Arad, la 7 martie 1867, dispunea ca din această sumă să se dea 1000 de fl.v.a. parohiei din Galşa, ca fundaţiune de părăstas odată pe an la Cuvioasa Parascheva, pentru el şi ceilalţi membrii ai familiei sale, iar mormntul după putinţă să se ţină n curăţenie. A mai lăsat apoi 500 fl. v.a. Asociaţiunii culturale arădene
La un an după moartea sa, la insistenţele celor apropiaţi osemintele i-au fost depuse n cimitirul din Galşa, alături de cei dragi.
George Bariţiu, n lucrarea sa, Părţi alese din Istoria Transilvaniei pe 200 de ani n urmă,Vol.III, p.443, scria: n 17/29 martie, 1867 au ajuns mare doliu pe confraţii noştri din Arad şi din comitat, n urma morţii eminentului bărbat Giorgie Popa de Teiuş, consilier ces. reg. de Curte, fost comite suprem, proprietar al crucii de aur cu coroană
După 20 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, la 3 dec.1938, veteranul luptătorilor, care au făcut cinste Aradului, dr.Ioan Suciu (1862-1939), cu prilejul dezvelirii celor trei busturi din faţa Palatului Cultural din Arad, Gheorghe Popa de Teiuş, avocatul Mircea V. Stănescu şi Ioan Rusu Şirianu, fiul Şiriei, busturi realizate de talentatul sculptor Radu Moga, profesor la Brad, spunea următoarele: Gheorghe Popa, fostul prefect spre sfrşirul anilor 1860 al judeţului Arad deşi nu este arădean s-a dovedit administrator excelent, bărbat puritan romn nflăcărat şi mai ales un fervent sprijinitor al tineretului romnesc de pe acea vreme, pentru intrarea sa n funcţiuni de Stat judeţene şi comunale. Regimul acestui bărbat de o nţelepciune rară a fost un regim ndreptat cu nespus de multă rvnă ndeosebi spre deşteptarea tot mai intensă a poporului nostru la conştiinţa naţională. Sub conducerea lui s-a produs pe acest teren de muncă naţională succese uimitoare
Tot atunci P.S.S. părintele episcop Andrei al Aradului, adresa multimii adunate aceste cuvinte: Aici a venit tnărul avocat Gheorghe Popa, fiul ţăranului cu diplomă de nobil, Ioan Popa din Galşa, ca să fie ndrumătorul Romnilor la răspntia vremurilor de la 1848. Animat de cea mai nobilă iubire de neam, acest bărbat care a urcat toate treptele ierarhiei n administraţie, ajungnd prefect al oraşului şi al judeţului Arad A dat strălucite dovezi de alesele calităţi ale neamului prin simţul său de dreptate şi talentul de bun organizator.
Din presa vremii de atunci (Ştirea, An.VIII, Nr.1937, Duminică, 4 Dcembrie, 1938,), spicuim următoarele: Cu ndepărtarea prefectului Gheorghe Popa deTeiuş din fruntea Aradului şi pe urma izgonirei şi a celor mai mulţi slujbaşi aşezaţi de dnsul n posturi, dar mai ales de pe urma trădării noastre de către mpărat s-a nstăpnit asupra Romnimei din Arad şi judeţ cruntă dezamăgire şi amarnică desorientare
Născut n acelaşi an şi din aceeaşi durere geamănă cu Avram Iancu- un alt advocat mpătimit al romnillor din acele timpuri de grea cumpănă, contemporan cu mitropolitul Andrei Şaguna, Gheorghe Bariţiu, cu mpăratul Francisc Iosif şi cu attea alte umbre sfinte ale neamului nostru, Gheorghe Popa de Teiuş a fost omul vremii sale, uneori mai presus de ea!
Acum, la 140 de ani de la trecerea lui n lumea celor drepţi, la Galşa, lngă
poalele unei Cetăţi ncărunţite de nepăsare, ar trebui, măcar odată pe an, să ne punem n calendarul sufletuluiTestamentul lăsat nouă şi Testamenul Celui din Munţii Apusului!
Iertat să-mi fie curajul de-a fi scris aceste cuvinte dictate anume ntru numele lui- GHEORGHE POPA DE TEIUŞ- o biografie neterminată, un portret la care mereu mai rămne de adăugat o şoaptă, un semn, o culoare
Preot Traian Trebenţiu, Gheorghe Popa de Teiuş, Arad, 1927, Imprimeria Judeţului Arad S. A.
George Manea, Gheorghe Popa de Teiuş (1824-1869), Revista Ziridava, X, 1978,
NICOLAE NICOARĂ- HORIA
Sursa: http://neamul-romanesc.com/opinii-si-at ... ara-horia/
|
|
