ALEXANDRU ŢITRUŞ
"S-a născut la 3 martie 1922 în localitatea Unirea-Ocna Mureş, judeţul Alba, într-o familie modestă, cu 9 copii. A început să cânte de la vârsta de 6 ani într-un grup instrumental alcătuit de tatăl său şi format din feciorii acestuia. Pentru că Alexandru era cel mai mic dintre fraţi, tatăl a hotărât că-i revine locul de la ţambal, chiar dacă acest instrument nu-i era pe plac, vioara fiindu-i încredinţată lui Nicolae, fratele mai mare. Cu această formulă, familia Ţitruş cânta chiar la nunţi şi la diverse petreceri.
Pentru că Alexandru iubea, totuşi, vioara, fără însă a o cunoaşte, pe la vârsta de opt ani “fură” instrumentul fratelui mai mare şi refugiindu-se în cimitir, exersează după ureche melodiile vechi, auzite de la bătrâni.
La paisprezece ani, hotărăşte să plece la Bucureşti, unde, printr-o întâmplare fericită, reuşeşte să realizezeze prima înregistrare audio. Se întoarce la Ocna Mureş şi împreună cu fraţii şi tatăl continuă să cânte la nunţi sau diverse petreceri.
S-a căsătorit la vârsta de optsprezece ani.
Datorită talentului său nativ şi unor conjuncturi favorabile, Alexandru Ţitruş a realizat primele înregistrări la Radio Bucureşti când abia împlinise 14 ani.
O vreme, a fost angajat al Ansamblului “Doina” al Armatei din Bucureşti, condus pe-atunci de generalul Dinu Stelian, apoi, în 1963 se stabileşte la Cluj, unde, o perioadă a fost angajat al Orchestrei de Muzică Populară a Filarmonicii de Stat “Transilvania”.
Fiind înzestrat cu talent desăvârşit, Alexandru Ţitruş a fost instrumentistul care a făcut vioara să râdă, dar şi să plângă. Aceste calităţi i-au deschis drumul spre colaborări cu dirijori celebrii, printre care Radu Simion, Toni Iordache, dar şi cu orchestre renumite, alături de care a înregistrat succese remarcabile la toate concertele din ţară şi străinătate.
Pentru stilul de interpretare într-o manieră unică, cel puţin în zona folclorică a Transilvaniei, i-a fost decernat titlul de virtuoz al arcuşului, a fost considerat cel mai mare doinitor al viorii de pe Mureş şi Târnave, iar Casa de Discuri “Electrecord” i-a editat patru discuri şi o casetă audio cu cele mai frumoase melodii ardeleneşti.
S-a stins din viaţă la 5 mai 1989, la doar 67 de ani, lăsând un gol imens în folclorul muzical-instrumental din Transilvania.
În aprilie 1996, Primăria Oraşului Ocna-Mureş a împlinit o datorie de onoare faţă de cetăţeanul ale cărui merite artistice au rămas greu de egalat, cel care a dus faima locurilor natale până departe, “peste mări şi ţări”, oferindu-i Diploma de “Cetăţean de Onoare” – post mortem. "
Maria GOLBAN
Hategana de la Teius -
01.06.2007
1.8KB
8
09.07.2009
35.2KB
Ghiocei din partea elevilor pentru femeile din Teiuș
Ca n fiecare an, Consiliul Elevilor de la Liceul Teoretic Teius a marcat ziua de 8 Martie. Duminica, la amiaza, un grup de elevi voluntari au iesit pe strazile orasului si au oferit femeilor pe care le-au ntlnit cte un buchetel de ghiocei.
Elevii au facut acest gest pentru a le aminti ca e ziua lor, ca sunt apreciate si ca a venit primavara.
(I.P.)
Aparut in: Luni, 9 Martie 2009
Sursa: Ulpia Jurnal
09.03.2009
33.9KB
modelul 20
03.09.2007
49KB
Cel mai important monument istoric din Teius,Biserica Romano-Catolica construita de Iancu de Hunedoara
28.08.2007
39KB
tot terasa din gara
30.07.2007
40.8KB
alti participanti
04.09.2007
45.5KB
3
09.07.2009
47.4KB
4
09.07.2009
43KB
5
30.08.2010
51.9KB
11
18.04.2009
47.4KB
Un alt afis de pe la Cluj
01.03.2009
50.2KB
casa titi crisan
03.09.2007
50.9KB
Str. Avram Iancu colt cu Str. Clujului
28.08.2007
49.5KB
la danu, poza lac
14.05.2007
34.3KB
interiorul clubului exotic
29.07.2007
30KB
11
09.07.2009
70.1KB
Concert 3rei Sud Est (9 februarie 2008, Alcala de Henares)
11.02.2008
21.6KB
3
09.07.2009
42.9KB
Intrarea in Teius
29.07.2007
23.1KB
12
30.08.2010
34.6KB
14
18.04.2009
28KB
9
22.06.2009
33.4KB
19
29.08.2008
36.3KB
23
22.04.2009
42.4KB
Catalin
11.05.2011
41.8KB
Biserica greco-catolica
04.04.2008
28.8KB
Gen: Manele
Artist: JOACA CU MINE
Album: Joaca cu mine vol. 2
Casa de discuri: Zoom Studio
Data aparitiei: 2002-11-05
Durata album: 48:27
Detalii despre album: Interpreteaza: Sandu Ciorba, Marius Dragoi, Boby Rostas, Ionescu, Alex, Dorel, Costel Ciofu;
Melodii:
1 Vai, lume, vai 4:00
2 Dicleam da san parni 4:46
3 Ciocano 4:19
4 Eu mi-s tigan pitular 5:06
5 Pentru un leu sau un dolar 2:26
6 Daca stii sa canti 5:48
7 Mor dusmanii 3:48
8 Mec te dau i camata 2:35
9 Falimentul 5:17
10 Viata mi-a placut 3:25
Mec te dau i camata -
01.06.2007
13.7KB
Judecati in sala de asteptarea Garii Teius
Petre Badica
Marti, 18 Martie 2008
Un accident de cale ferata, petrecut in 1968 si soldat cu moartea a zeci de persoane, a fost exploatat de comunisti pentru a arata opiniei publice ce se intampla cu cei care "saboteaza" bunul mers al socialismului.
Impiegatul si acarul vinovati de tragedie au fost judecati in sala de asteptare a garii din Teius, judetul Alba, la proces fiind adusi 1.000 de ceferisti din intreaga tara.
Autoritatile de atunci au omis sa spuna ca personalul CFR era insuficient si slab pregatit, iar starea infrastructurii, deplorabila.
Intre 1961 si 1968 pe Caile Ferate Romane avusesera loc nu mai putin 14.200 de accidente soldate cu moartea a 114 persoane si ranirea altor 265.
In noaptea de 7 octombrie a anului 1968 trenul personal 3340 se afla garat in statia Bucerdea, judetul Alba. Deoarece existau restrictii de circulatie, acesta ar fi trebuit sa astepte trecerea acceleratului 340, care venea din sens opus, de la Blaj. Impiegatul de miscare din statia Bucerdea, Teodor Petrisor, a uitat insa sa-i transmita mecanicului aflat in personal dispozitia de modificare a graficului de mers, venita de la Blaj.
Cele doua trenuri au primit aproape concomitent "unda verde" de plecare si urmau sa circule pe aceeasi linie. In aceste conditii, tragedia a devenit inevitabila. Coliziunea, produsa in zorii zilei intre statiile de cale ferata Bucerdea si Craciunel, a fost devastatoare, iar bilantul, tragic: 22 de persoane au decedat, iar alte cateva zeci au fost ranite. Alaturi de impiegat, vinovat pentru tragedie a fost considerat si acarul Alexandru Cristea.
Despagubiti cu banii
de pe bilet
"Eu eram mic atunci. Mi-aduc aminte ca impreuna cu alti copii a doua zi dupa accident ne-am urcat pe un deal sa vedem ce se petrece. Am vazut numeroase elicoptere care aterizau in apropierea vagoanelor de tren. Erau masini de militie, poate de Securitate, peste tot prin zona. Scoteau victimele de sub vagoane, majoritatea fiind din personal. Despre im-piegat s-a spus ca era obosit si bause. A primit 25 de ani de inchisoare", spune primarul din Bucerdea, Ion Aldea.
Martorii de la proces, citati de ziarele din vremea respectiva, confirma aceasta varianta. "Imediat ce am iesit din daramaturile vagoanelor si am intrat in biroul impiegatului Teodor Petrisor, acesta era somnoros si complet absent", spune Dumitru Georgescu din Bucuresti, intr-un articol aparut in "Romania libera" in anul 1968. Dintre cei care au fost implicati atunci in tragedie foarte putini mai pot oferi astazi informatii. Constanta V., astazi in varsta de peste 80 de ani, din Bucuresti, se afla in accelerat. Femeia isi aminteste ca un militian i-a luat o scurta declaratie si ca a fost dusa gratis pana la Bucuresti. Mai mult, i s-au restituit banii platiti pe bilet. stie ca in presa si la televizor s-a facut mare valva, dar a trecut prea multa vreme ca sa spuna cu siguranta cat a fost realitate si cata propaganda.
Pagubele estimate de catre autoritati s-au ridicat la peste 10 milioane de lei, o suma foarte mare la acea vreme.
Procesul cu public
din Gara Teius
Procesul in care au fost judecati impiegatul Teodor Petrisor si acarul Alexandru Cristea s-a desfasurat la o luna dupa producerea accidentului. Autoritatile comuniste au vrut sa dea un exemplu de care sa afle toata tara si au decis ca procesul sa se desfasoare in sala de asteptare a garii din Teius localitate aflata in judetul Alba, foarte apropiata de locul tragediei. Partidul a mobilizat comitetele judetene care au trimis sa asiste la proces peste 1.000 de ceferisti. Prin aceasta miscare premeditata Partidul Comunist dorea sa arate ca este intransigent cu cei care impiedica victoria socialismului, indiferent de domeniul de activitate. Ca prin minune, martorul la proces, Nicolae Popa, si-a amintit ca Teodor Petrisor era un angajat cu antecedente, fiind sanctionat de 15 ori pentru abateri la locul de munca. Calin Tatareanu, impiegat in statia Bucuresti, a declarat ca, "desi s-au facut sesizari in legatura cu repetatele abateri ale lui Teodor Petrisor, totusi nu s-au luat masurile necesare". Nimeni, in timpul procesului, nu a mentionat insa faptul ca in ultimii sase ani in activitatea de exploatare a Cailor Ferate au avut loc peste 14.000 de evenimente soldate cu aproape 120 de morti.
"Faptele petrecute ma umplu de indignare"
Articolele despre catastrofa aparute in presa vremii au fost vadit tendentioase. De asemenea, despre multi dintre cei care si-au exprimat opiniile despre tragedie cu greu s-ar putea crede ca au fost indreptatiti sa-si dea cu parerea. "Daca cei doi inculpati ar fi fost la timp controlati, poate ca nu s-ar fi intamplat tragedia. Asta insa nu schimba cu nimic vina lor grava. Socotim ca li se cuvine o pedeapsa aspra, pe masura faptelor lor ticaloase", spune Constantin Danila, impiegat de miscare in statia Socola Iasi. Pavel Slicaru, operator regulator de circulatie la Nicolina Iasi, este si mai ferm: "Muncesc de 20 de ani la CFR si marturisesc ca faptele petrecute in acest grav incident ma umplu de indignare. Noi trebuie sa tragem concluzia ca fara indeplinirea exemplara a indatoririlor de serviciu nu ne putem achita de sarcinile de onoare de care raspundem".
Acuzele curg din toata tara si sunt cu atat mai dure cu cat locul de munca al acuzatorului este mai indepartat de cel al acuzatului: "Cei doi inculpati care se afla astazi in fata ins-tantei de judecata au dovedit grave abateri de la normele de disciplina in serviciu", a declarat Atanasie Stoica, seful statiei CFR Pitesti. In timp ce inginerul Vasile Cepoi, seful statiei CFR Caracal, i-a asigurat pe cei prezenti ca a tras numeroase invataminte: "In gravul accident, a iesit in evidenta lipsa de spirit colectiv intre cei care raspundeau in mod unanim de asigurarea conditiilor de securitate a transportului".
Tragedie cu happy-end
Teodor Petrisor a fost condamnat la moarte si i s-a confiscat averea. Pedeapsa a fost comutata si, in final, Teodor a fost eliberat. Alexandru Cristea a primit 20 de ani de munca silnica si 10 ani degradare civica. La finalul celor doua zile ale procesului, "cei aproape 1.000 de participanti la proces au primit cu satisfactie aceasta sentinta dreapta". In acest mod triumfalist si-a incheiat jurnalistul in cauza relatarea. Chiar daca era vorba despre una dintre cele mai mari tragedii din istoria Cailor Ferate Romane.
Articol realizat cu ajutorul miscarii civice "Militia spirituala"
Cu aprobare de la militie si primarie
Ecourile tragediei au fost foarte puternice. Nu doar procesul, ci si tragedia in sine a devenit o pilda. "Ni se aduceau mereu in atentie erorile care au fost comise atunci", ne-a declarat, sub anonimat, un angajat al CFR din judetul Alba care a lucrat in departamentul Personal timp de patru decenii. "Dupa accident, angajarile se faceau mult mai dur. Imi amintesc ca mergeam prin satele de unde erau cei care depuneau cereri de angajare. Vorbeam la primarie, la militie, ceream parerea vecinilor. Le faceam un tablou de serviciu si cu el mergeam la sefi, care decideau daca omu e bun sa fie angajat", spune angajatul CFR.
O istorie neagra
La mijlocul deceniului VII, starea Cailor Ferate nu era una tocmai fericita. Potrivit stenogramelor Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, in perioada 1961-1967, 114 persoane au murit si 265 au fost ranite in cele 14.200 de accidente pe calea ferata. Valoarea pagubelor s-a cifrat la 33 milioane de lei. In aceeasi perioada au mai fost inregistrate "860 de evenimente la pasaje de nivel pazite si nepazite, care au avut ca urmare 193 de morti si 416 raniti". In mod surprinzator, vinovati nu sunt gasiti angajatii CFR, ci "modul necorespunzator de tratare si rezolvare de catre conducerea ministerului, organele sale de specialitate si conducerile directiilor corespunzatoare a problemelor care concura direct la buna desfasurare a activitatii de transport", dupa cum scrie in stenograme.
Cat despre cauzele accidentelor, ele au fost identificate in "lipsa de personal, deficientele organizatorice in organizarea transportului pe calea ferata. Regimul normal de munca este depasit aproape in toate unitatile de exploatare. In majoritatea cazurilor, personalul de locomotiva presteaza 250-300 de ore pe luna, fata de 204 ore normate, iar uneori timpul de serviciu continuu este de 18-30 de ore". Aceste rapoarte au fost publicate in 1967, cu un an inainte de producerea tragediei de la Bucerdea. Ceea ce arata ca, desi se cunosteau lipsurile din infrastructura CFR, nu s-a luat nici o masura pentru remedierea lor.
Sirsa: Romania Libera ( )
17.03.2008
71.9KB
modelul 19
03.09.2007
58.5KB
1.09
24.08.2008
41.9KB
3
29.08.2008
43.2KB
9
09.07.2009
22.5KB
5
11.07.2009
28.4KB
Halta Coslariu Podul Mures
26.06.2009
34.8KB
O frumoasa vedere de iarna
05.01.2010
54.8KB
18
22.04.2009
45.7KB
cabinete medicale teius
poza veche cu vechi spital teius