Teiuşenii, fericiţi pentru trei zile
În zilele de 31 august, 1 şi 2 septembrie a avut loc la Teiuş prima ediţie a Zilelor Oraşului, manifestare organizată pentru teiuşeni, şi nu numai, de Primăria şi Consiliul Local Teiuş. Organizat într-un timp foarte scurt, la cererea multor teiuşeni care lucrează în străinătate şi care au venit în concediu în oraşul natal şi din acest motiv, evenimentul s-a dovedit a fi unul reuşit, mai ales pentru un "oraş cu ciurdă", după cum mi-a mărturist un hâtru că ar fi Teiuşul. În cele trei zile s-au desfăşurat competiţii sportive, concursuri şi alte surprize pregătite de organizatori pentru participanţii care au venit în număr destul de mare. Dacă la deschiderea oficială de vineri nu au participat foarte multe persoane, sâmbătă seara şi duminică, la concertele organizate în Parcul Central din localitate au participat mai bine de 2.000 de persoane, tineri şi bătrâni, care au venit să se bucure de muzica pentru toate gusturile. Sâmbătă seara au urcat pe scena flancată din toate părţile de comercianţi care îmbiau muşteriii cu mici, bere şi altele, Ana, Raul, Autentic, Mirabela Dauer, Alb şi Negru, Prometeu. La 22.30 cerul Teiuşului a fost luminat de un superb foc de artificii care a încântat pe toată lumea, mai ales copiii veniţi în Parcul Central. Duminică a venit rândul formaţiilor şi interpreţilor de muzică populară, care din nou au adunat o mulţime de spectatori în faţa scenei amenajate de organizatori. Şi-au dat concursul formaţiile de dans din Peţelca şi din Stremţ, ansamblul "Ardealul" din Luduş, ansamblul "Doruleţul" al Colegiului Tehnic Aiud, cântăreţi locali şi taraful "Doina Moţilor" din Câmpeni. Pe scenă au urcat şi nume cunoscute ale muzicii populare româneşti: Flavius Nicolae Cristea, Roxana Reche, Cristian Fodor, Nicolae Tuhuţ, Mircea Târziu, Adrian Ţiboc, Mirela Mănescu, Marilena Baba, Sava Negrean Brudaşcu, Veta Biriş, acompaniaţi de orchestra condusă de Ghiţă Albu. Au fost trei zile reuşite pe plaiuri teiuşene, "fiii rătăcitori" revenind cu drag la casa care i-a aşteptat în straie de sărbătoare. Să le urăm organizatorilor: "o recidivă cel puţin la fel de reuşită pentru la anul!".
(A.R.C.)
Luni 03 Septembrie 2007
Sursa: Ziarul Unirea ( )
03.09.2007
10KB
Primăria din Teiuş se mută Ă®n casă nouă
Din luna noiembrie a acestui an Primăria oraşului Teiuş se va muta Ă®ntr-un sediu nou. Hotărârea a fost luată avându-se Ă®n vedere starea nu tocmai bună Ă®n care se află clădirea, veche de altfel, Ă®n care fiinţează la ora actuală instituţia publică. Viitorul sediu este situat pe strada Clujului din localitate, la parterul unui bloc nou de locuinţe. Pentru preluarea locaţiei şi efectuarea tututor lucrărilor de amenajare a birourilor Ă®n care Ă®şi vor desfăşura activitatea angajaţii primăriei au fost investite peste 3 miliarde de lei vechi, aşa cum ne-a declarat primarul localităţii, Iacob Dorin Mateica.
(L.I.)
Ziarul Unirea ( )
aparut in data de : 2006-10-26
03.05.2007
9.5KB
Crucea de iubire la Teiuş 2 / 81
24.11.2003, Blaj (Catholica)
Duminică, 23 noiembrie, Înaltpreasfinţia Sa Lucian, Mitropolitul Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, s-a aflat în mijlocul credincioşilor din parohia Teiuş, pentru sărbătorirea hramului bisericii din localitate, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Întâmpinat de pr. canonic Paul Turcu, protopopul de Aiud, de preoţi şi credincioşi, Înaltul Ierarh a pontificat Sfânta Liturghie în biserica parohială, alături de 13 preoţi concelebranţi, printre care pr. Ioan Fărcaş, protopopul Blajului; pr. Alexandru Biriş, protopopul de Ocna Mureş; pr. Florin Gatea, protopopul Sebeşului. În cuvântul de învăţătură, Întâistătătorul a tălmăcit Evanghelia duminicii: "După ce Domnul Dumnezeu aude discursul orgolios al omului căruia i-a rodit ţarina, plin de egoisme: roadele mele, hambarele mele, grâul meu, bunătăţile mele, sufletul meu, îl califică drept "nebun". "Nebune, în această noapte se va cere de la tine sufletul tău" (Lc 12,20).
Să ne îmbogăţim în Dumnezeu, dragii mei; mai ales că ne găsim în timpul aşteptării venirii Mântuitorului, postul Crăciunului. Dar mai ales pentru că Micuţa Maria, pe care am sărbătorit-o alaltăieri ca prezentată de părinţi în templul din Ierusalim, la o vârstă atât de fragedă, arată că cea mai mare bucurie şi bogăţie este unirea intimă cu Dumnezeu şi abandonarea totală în slujba planurilor Sale cu noi." La finalul oficiului, Mitropolitul Lucian i-a oferit parohului locului, pr. protopop Turcu, medalia jubiliară a Mitropoliei, ca un semn de preţuire a întregii activităţi depuse.
Întreaga asistenţă s-a deplasat apoi spre casa parohială, în faţa căreia s-a înălţat "Crucea de iubire", pe care Arhiereul a binecuvântat-o cu apă sfinţită, în cadrul unei scurte ceremonii. Adresându-se celor prezenţi, Ierarhul a spus: "Acest model de cruce, executat după anumite canoane stabilite de considerentele celui ce le face şi le răspândeşte peste tot în lume, este supranumit Crucea de Iubire. Lucrătorul acestor cruci face o statistică referitoare la răspândirea lor pe cele cinci continente. În anul 2001 erau ridicate pe toate continentele aproximativ 2500 de cruci, ca astăzi numărul lor să ajungă la peste 4000. În ţara noastră, în anul 2001 se aflau ridicate 15 asemenea cruci, iar acum sunt peste 40.
Toate Crucile ridicate şi până acum, troiţele noastre de la răspântii de drumuri, din curţile caselor, din cimitire, de oriunde, toate sunt Cruci de iubire. De ce? Pentru că nici un alt mod de a exprima mai convingător iubirea lui Dumnezeu faţă de lumea căzută în păcat nu a fost găsit mai potrivit decât Crucea. Pe Cruce străluceşte cel mai expresiv frumuseţea iubirii Răscumpărătorului, pentru că nu se poate vorbi despre mântuirea lumii fără împărtăşirea durerii." Corul studenţilor teologi blăjeni, însoţiţi de pr. rector Cristian Barta, a intonat câteva cântece religioase şi colinzi. Este cea de-a patra Cruce de iubire de pe teritoriul Arhidiecezei Blajului, după cele de la Alba Iulia, Blaj şi Odorheiul Secuiesc.
19.04.2009
7.7KB
3 - proiectil de prastie (neolitic)
Proprietar: Muzeul de Istorie Aiud
31.03.2010
16.2KB
Accident in Teius. Clujului.
Scuze pentru calitatea pozelor; era noapte si eram in masina.
10.11.2009
16.1KB
Zilele Orasului Teius
03.09.2007
41.4KB
Manifestatie contra terorismului, Madrid, 10.03.2007
04.05.2007
34.3KB
participanti
04.09.2007
58KB
21
22.04.2009
35.6KB
date despre liceul teius
14.05.2007
31.5KB
Intregalde
28.08.2007
49.5KB
In curtea bisericii, inmormantare ( 1987 )
28.08.2007
36.4KB
1
08.07.2009
37.1KB
34
30.08.2010
51.4KB
Intregalde
28.08.2007
75KB
str. Curcani
18.06.2009
35KB
multumiri lui Norbi pentru aceasta poza
01.09.2008
18.3KB
Preoti care au slujit la bisericiile ortodoxe & romano catolice in anii '80
28.08.2007
33.9KB
str. Decebal
30.06.2009
39.4KB
35
30.08.2010
46.5KB
3
23.08.2009
35.3KB
coasta baranii
21.03.2008
38KB
Teius- Imobiliare in scadere si posibile restructurari
Scaderea preturilor de vanzare a terenurilor ar putea fi unul dintre primele semne ale felului in care se manifesta, la Teius, efectele crizei economice globale. Potrivit primarului orasului Teius, Dorin Mateica (foto), fenomenul economic amintit se manifesta si la nivelul unitatii administrative pe care o pastoreste intrucat afecteaza unitatile de comert si productie, prin restrangerea activitatii unora dintre acestea.
"Nu exista un recul in ceea ce priveste investitorii straini. Acestia inca doresc sa vina in Romania, doar pretul de achizitie a terenurilor a scazut", precizeaza edilul sef din Teius. Pe de alta parte, si la nivelul administratiei se simte acest efect, reflectat in scaderea incasarilor din impozite si taxe la bugetul local. Potrivit sefului administratiei teiusene, acestea au cunoscut o cadere de aproximativ 10% pana in prezent.
In ceea ce priveste locurile de munca din localitate, si acestea ar putea fi afectate. "Exista o stationare a productiei la unele unitati de productie a materialelor de constructii, o stagnare a vanzarilor care va duce implicit la restructurari ale personalului", apreciaza Dorin Mateica.
Referitor la ceea ce se poate anticipa pentru anul 2009, primarul orasului Teius ramane optimist: "Inca vor veni investitori in anul viitor."
Cu o populatie de 7.283 locuitori, o suprafata intravilan de 236 ha si suprafata extravilan de 4.220 ha, orasul Teius are ca principale activitati economice industria materialelor de constructii, confectii incaltaminte, industria lemnului, comert si servicii de transport. Ca facilitati pentru investitori, administratia propune teren pentru constructii si utilitati- energie electrica, gaz metan, apa potabila, telefonie, canalizare. Printre avantajele aduse in atentia potentialilor investitori se mai numara accesul la DN 14B si calea ferata.
10 Decembrie 2008
Emanuel Stoica
19.04.2009
7.9KB
Primarul teiuşean Dorin Mateica:
„Un mandat de patru ani e mult prea puţin pentru a realiza lucruri vizibile într-o localitate”
Dorel LAZĂR
- Sunteţi la cel de al treilea mandat consecutiv de primar al oraşului Teiuş. Cum percepeţi acum administraţia locală?
- Din punctul meu de vedere este o continuare a unui proces de administrare a oraşului şi sper să fie constructiv. De fapt sunt convins că va fi constructiv, deoarece sunt convins că atât consilierii locali cât şi ceilalţi membrii ai administraţiei au un singur ţel, dezvoltarea oraşului Teiuş. Cred că împreună vom putea reuşi acest lucru.
- Credeţi că o continuitate în actul de administraţie este benefică pentru populaţie şi dezvoltarea economică a oraşului?
- Consider că un mandat de patru ani este mult prea puţin pentru a rezolva problemele şi a realiza lucruri vizibile într-o localitate. Se ştie că o lucrare edilitară de proporţii poate dura ani sau zeci de ani.
Mi-am dat seama că pentru a realiza unele obiective pe care ţi le propui ai nevoie de un timp mult mai îndelungat, mai ales când ai intrat la cârma unei administraţii locale care aproape că nu are nimic rezolvat în ceea ce priveşte infrastructura şi economia.
- Având în spate relizările celorlalte două mandate, ce v-aţi propus pentru acest al treilea?
- Cred că cea mai importantă lucrare pe care trebuie să o facem este staţia de epurare a apelor uzate şi canalizarea localităţii. Acestea sunt de fapt obiectivele principale la care vom lucra în următorii patru ani şi, bineînţeles, modernizarea drumurilor şi extinderea trotuarelor.
- Se vorbeşte cu oarecare invidie despre dezvoltarea economică a oraşului dumneavoastră. Aţi adus investitori, în perspectivă ce se întrevede?
- Pentru Teiuş perspectiva este destul de bună în această privinţă. În acest an au început construcţiile şi amenajarea a cinci noi capacităţi de producţie. Nu sunt neapărat fabrici de mari dimensiuni, dar sunt capacităţi de producţie de mărime medie. Acesta este rezultatul ideilor şi strategiilor administraţiei locale, atragerea de investitori, indiferent de mărimea şi potenţa lor. Ei, investitorii, sunt în fapt cei care ne asigură finanţarea următoarelor investiţii edilitare.
- Există un secret al atragerii investitorilor?
- Cred că deschiderea este secretul, deschiderea totală atât a primăriei cât şi a consiliului local. Nu se poate face nimic pentru a atrage investitori fără acceptul, deschiderea ambelor instituţii, atât consiliul, cât şi primăria. Apoi eficienţa maximă în rezolvarea problemelor ridicate de investitori. Mă refer aici la acordarea legală şi rapidă a autorizaţiilor necesare acestora pentru a putea să-şi demareze lucrările de construcţie şi amenajare a noilor capacităţi de producţie pe care vor să le deschidă.
- Puteţi să ne spuneţi care este procentul şomajului şi starea economică a populaţiei din Teiuş?
- Da, avem un şomaj de aproximativ 5 sau 6 procente şi, după părerea mea, este într-o continuă scădere. Deocamdată avem unele probleme cu absorţia forţei de muncă feminină, lucru care, sperăm noi, în viitor se va rezolva, mai ales că la această oră se lucrează la finalizarea unei capacităţi de producţie ce va avea nevoie de aproximativ 200 sau 250 de femei. Despre starea economică a populaţiei cred că pot să afirm că este într-o creştere continuă începând din anul 2000. Normal că nu este mulţumitoare şi că ea poate fi mai bună. La acest lucru ne şi gândim atunci când căutăm să atragem mai mulţi investitori şi astfel să se creeze noi locuri de muncă.
- Cu toată creşterea economică aveţi, în continuare, probleme sociale. Sunt multe?
- Normal că sunt probleme sociale. Fiecare localitate şi administraţie publică are aşa ceva. Nu putem nega nici noi acest fapt. Avem, spre exemplu, un număr destul de mare de cetăţeni în vârstă pentru care ne-am şi gândit să înfiinţăm un centru de zi, pe care-l dorim a avea două valenţe, loc de întâlnire a lor, dar şi de rezolvare a unor probleme cu care se confruntă. Mai sunt unele probleme pe care le avem în vedere şi care se referă la unele persone cu dizabilităţi, care consider că sunt rezolvabile. Apoi mai sunt unii tineri care spun, deocamdată, că nu au locuri de muncă, lucru ce se va rezolva cu siguranţă în momentul în care vor începe să funcţioneze capacităţile de producţie aflate în construcţie.
- Că veni vorba de tineri, care este implicare administraţiei în ceea ce priveşte oferirea unor posibilităţi de ocupare a timpului liber a acestora?
- Deocamdată avem câteva acţiuni pe care le organizăm tocmai pentru a le da posibilitatea de a se distra. Una ar fi cea din luna august „Zilele oraşului Teiuş”. Am mai făcut şi vom mai face unele acţiuni culturale special dedicate tinerilor. În general, la fel ca orişice localitate mică, să nu uităm că avem doat puţin peste 7.000 de locuitori, Teiuş oferă tinerilor şi alte posibilităţi de petrecere a timpului liber. Tinerii au la dispoziţie o sală de sport, teren de fotbal, discoteci. Cred că au ce face în timpul liber.
- Că tot aţi amintit de fotbal, ce mai face echipa oraşului, CFR Teiuş?
- Se va înscrie din nou în campionatul diviziei D şi sperăm că va avea succes în acest an. Vom încerca să ne clasăm în primele trei echipe ale judeţului. Vom face o echipă de tineri, o echipă în care majoritatea jucătorilor vor fi din Teiuş, care vor reprezenta Teiuşul prin teiuşeni.
Editia: marti 29 iulie 2008
29.07.2008
11.4KB
gasita pe net ... depoul din Teius
22.05.2007
44.4KB
8 - fragment de vas (neolitic)
Proprietar: Muzeul de Istorie Aiud
31.03.2010
14.8KB
Biserica Greco-Catolica din Teius
28.08.2007
22KB
3
30.08.2010
52.4KB
Zilele Orasului Teius
03.09.2007
47.1KB
lupta
04.09.2007
60.5KB
Teiuș - Autoutilitară acroșată de un tren Intercity
Luni seara, pe strada Horea din orașul Teiuș, la trecerea la nivel cu calea ferată semnalizată acustic și luminos, o autoutilitară a fost acroșată de trenul Intercity care circula pe relația București - Cluj Napoca. Conducătorul autoutilitarei nu a oprit la locul accidentului, însă a fost identificat cu operativitate de polițiști, în persoana lui Pavel B. de 39 de ani, din Teiuș. Bărbatul a fost testat cu aparatul alcooltest, care a indicat valoarea de 0,63 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la spital, unde i s-au recoltat probe biologice de sange în vederea stabilirii alcoolemiei. În urma accidentului, a rezultat avarierea autoutilitarei, iar trenul a avut o întârziere de circa 10 minute. (I.P.)