Colectia de poze teius.3xforum.ro
Total 983 poze.

InapoiInainte

 
str. tudor 18.06.2009str. Tudor Vladimirescu
18.06.200930.9KB
15 balul - 201015
18.10.201028.2KB
10 slujba de inviere 200910
22.04.200941.9KB
o mapa care a vazut lumina zilei in 1994. orasul teiusO mapa care a vazut lumina zilei in 1994.
23.06.200937.6KB

 
elevi teiuseni in costum popular zilele orasului teius - 2007 - discutiiElevi teiuseni in costum popular
03.09.200748.5KB
str. decebal 18.06.2009str. Decebal
18.06.200934.6KB
14 balul - 201014
18.10.201025.1KB
3 slujba de inviere 20093
22.04.200937.8KB

 
str. ardealului 24.06.2009str. Ardealului
26.06.200940.7KB
2 biserica reformata din teius2
09.07.200944.2KB
echipa:x poze rapid cfr teiusechipa:X
23.08.201053.8KB
upc teius
03.05.20072.5KB

 
benzinaria lukoil lukoilBenzinaria LukOil
28.08.200738.7KB
strada principala ... cu strada curcani poze de prin teius ... strada principala ... intersectia cu strada curcani
14.05.200730.2KB
teius blog romania 2007 - q-bicteius
01.08.200744.3KB
modelul 12 zilele orasului teius - 2007 - expozitia de covoare taranestimodelul 12
03.09.200743.4KB

 
ioan bÃlan episcop de lugoj n. 11 febr. 1880, în teius, jud. alba, decedat laIOAN BÃLAN Episcop de Lugoj N. 11 febr. 1880, în Teius, jud. Alba, decedat la 4 aug. 1959, într-un spital din Bucuresti. Studii gimnaziale la Blaj (1891-1899), superioare la Facultatea de Teologie a Universitatii din Budapesta (1899-1903), doctoratul la Viena, în 1906, cu teza “Die Kirchlichen Dyptichen. lhr Wesen und Gebrauch. Preot celibatar si pedagog în internatul “Vancean" din Blaj (1906-1907), notar consistorial la Blaj (1907-1909), Paroh si protopop la parohia româna unita din Bucuresti (1909-1910), canonic mitropolitan la Blaj ( 1920 - 1936) delegat al Bisericii române unite în Comisia de codificare a Dreptului canonic oriental la Roma (1929 - 1935); episcop la Lugoj (numit în aug. 1936; hirotonit si instalat în Oct. 1936). Arestat la 28 Oct. 1948, închis la Sighet (1950- 1955), apoi cu domiciliu fortat la Curtea de Arges si Ciorogârla. A publicat lucrari Iiturgice si canonice, precum si o noua traducere a Noului Testament. Lucrari: Limba cartilor bisericesti. Studiu istoric si liturgic, Blaj, 1914, 277 p. (retiparire din “Cultura Crestina“) Antimismul, Bucuresti, 1915, 30 p.; Viata lui Iisus scrisa pe intelesul tuturor, Blaj 1922, 277 p. Noul Testament a Domnului nostru lisus Hristos scris pe întelesul tuturor, Oradea, 1925, 806 p. (ed. a II-a, 1938, 867 p.) Fontes iuris Canonici Ecclesiae rumenae, Roma, 1932, 114 p.; Testi di dirrito particolare dei Rumeni, Roma, 1933, 881 p. Leges Justiniani de haereticis, Roma, 1935,16 p. Un sinod diecezan sub episcopul Rednic, Blaj, 1936, 14 p. (extras din,,Cultura Crestina", 1936). Colaborari la "Unirea",”Unirea Poporului”, “Cultura crestina“, toate la Blaj, “Ravasul" Cluj, ”Convorbiri Literare" – Bucuresti, s.a.
08.05.20074.5KB
goga nr.20 1 camera 1 bucatarie 1 baie si : 19000 euro data : : teius judet : alba regiune : :Str.ocatvian goga nr.20 1 camera 1 bucatarie 1 baie si anexe Pret : 19000 EURO Data Inregistrarii : 25/02/2007 Oras : teius Judet : Alba Regiune : Transilvania Telefon : 0748913835
29.05.200731KB
poza oferita de zilele orasului teius - 2007 - pozepoza oferita de alexandra_9cool
05.09.200740KB
7 balul - 20107
18.10.201016.1KB

 
7 zilele teiusului7
29.08.200840.4KB
5 19.06.20095
19.06.200950.7KB
4 zilele orasului teius 2010 - 28.08.20104
30.08.201049.1KB
4 str. axente sever4
11.07.200953.4KB

 
in incita bisericii poze de prin teius ... in incita bisericii
06.03.200852.7KB
teius blog romania 2007 - q-bicteius
01.08.200750.2KB
1.09 zilele orasului teius 2007 - albumul domnului hariton lucian1.09
25.08.200822.9KB
28 arnemuiden help teius (starting from 1990)28
19.04.200944.3KB

 
adresa de Adresa de contact: Mănăstirea "Sf. Ap. Petru si Pavel" 3325 - com. Râmeţ Jud. Alba Telefon: 058-880.111
18.05.200712.5KB
7 zilele orasului teius 2010 - 28.08.20107
30.08.201055.7KB
6 arnemuiden help teius (starting from 1990)6
18.04.200960.5KB
şi la liceul teoretic teiuş banii liceului teoretic teiuş de cătreReparaţii şi dotări la Liceul Teoretic Teiuş Banii alocaţi Liceului Teoretic Teiuş de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 2006 au fost şi urmează să fie folosiţi până la finele anului atât pentru realizarea lucrărilor de reparaţii cât şi pentru achiziţionarea celor necesare bunei desfăşurări a activităţii didactice. Aşa cum ne-a precizat directorul adjunct al liceului, prof. Adriana Ciortea, 300 de milioane de lei vechi au fost investiţi în: dotarea laboratoarelor de fizică, chimie şi biologie cu aparatură, literatură de specialitate, substanţe pentru experimente, mulaje; utilarea cabinetului de asistenţă pedagogică cu calculatoare, imprimantă şi teste de specialitate; precum şi pentru achiziţionarea de volume de carte şcolară şi materiale sportive. Alte 300 milioane de lei ce urmează să fie primite în zilele următoare vor fi utilizate pentru continuarea acestor achiziţii. În ceea ce priveşte reparaţiile capitale Liceul Teoretic Teiuş are la dispoziţie suma de 1,5 miliarde de lei vechi, bani care sunt folosiţi pentru înlocuirea ferestrelor şi uşilor cu geamuri termopan şi refacerea învelitoarei de ţiglă şi a şarpantelor. Doamna Adriana Ciortea a precizat că în viitor urmează să se deruleze şi un program de reparaţii a Grădiniţei nr. I, arondată Liceului Teoretic Teiuş, grădiniţă la care nu s-au mai făcut investiţii substanţiale de aproximativ 10 ani de zile. Astfel, printr-o ordonanţă a ministrului Mihail Hărdău, suma de 30 de mii de euro va fi folosită în reabilitarea totală a unităţii: refacerea şarpantei, a plafoanelor şi pardoselilor, termoizolarea şi revizuirea sistemului de încălzire. Conducerea liceului teiuşan are de asemenea promisiuni din partea ministrului Educaţiei şi Cercetării că până la sfârşitul anului instituţia va mai primi încă 700 de milioane de lei vechi. Singurele lipsuri ale unităţii de învăţământ sunt cabinetul medical şi cel stomatologic, problemă întâlnită de altfel în majoritatea şcolilor şi liceelor din judeţ şi ţară. (L.I.) Ziarul Unirea ( ) aparut in data de : 2006-11-02
03.05.20076.4KB

 
2 str. andrei muresanu2
09.07.200942.6KB
8 str. dorobanti8
09.07.200943.7KB
poza oferita de zilele orasului teius - 2007 - pozepoza oferita de alexandra_9cool
05.09.200740.5KB
prin teius blog romania 2007 - q-bicprin teius
01.08.200737.7KB

 
alba iulia: ntre clanurile de romi din * autor: dorin * data: 18 aug 2009 mai multe persoaneAlba Iulia: Violenţe ntre clanurile de romi din Teiuş * Autor: Dorin Ţimonea * Data: 18 aug 2009 Mai multe persoane de etnie romă din oraşul Teiuş au fost reţinute azi-noapte de poliţişti pentru ameninţări cu acte de violenţă. Oamenii legii au intervenit n forţă pentru a aplana conflicul dintre două clanuri de romi, izbucnit de la o agresiune comisă duminică seara. Reprezentanţii IPJ Alba au prezentat armele albe confiscate de la agresori / Foto: Dorin Ţimonea Membrii ai familiilor Drăgoi şi Rezvmeş s-au narmat cu bte, furci, cuţite şi au plecat să răzbune bătaia care ar fi fost administrată de reprezentanţi ai familiei Anghel, unui minor n vrstă de 14 ani din tabăra cealaltă. Mascaţii au intervenit n forţă Conflictul dintre cele două părţi nu a mai avut loc pentru că poliţiştii au intervenit la timp şi i-au reţinut pe agresori. Constantin Drăgoi (32 ani), Marian Drăgoi (44 ani), Dănuţ Drăgoi (41 ani), Viorel Rezvmeş (31 ani) şi Cristian Rezvmeş (26 ani) au fost reţinuţi pentru 24 de ore, iar n cursul zilei de astăzi au fost prezentaţi Judecătoriei Aiud pentru emiterea unor madate de arest preventiv pe 29 de zile. Aceştia sunt acuzaţi de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, port fără drept de arme albe n locurile publice şi ameninţare. Persoanele vizate de agresori sunt Paul Anghel şi Nicolae Anghel, care sunt tot de etnie romă. Scnteia conflictului a pornit de la o agresiune comisă n seara zilei de 16 august 2009 asupra unui minor. Lundu-se n considerare faptul că membrii grupării erau cunoscuţi n oraş din cauza comportamentelor violente pe care le aveau, s-a dispus să se acţioneze Detaşamentul pentru Intervenţie Rapidă din cadrul IPJ Alba. Membrii grupării nu s-au supus somaţiilor adresate de poliţişti şi au ncercat să i agreseze fizic pe aceştia. Au fost, nsă, imobilizaţi şi duşi la sediul poliţiei, a declarat comisarul şef Tudor Grindean, comandantul IPJ Alba. Conflict vechi de zeci de ani Primarul oraşului Teiuş, Dorin Mateica, a spus că ntre familiile Drăgoi şi Anghel există un conflict vechi de peste 20 de ani. Nu ştiu exact ce au de mpărţit. Au fost bătăi de stradă ntre ei de mulţi ani, chiar şi nainte de 1989, a afirmat primarul Mateica. Reprezentanţii IPJ Alba susţin că au existat informaţii referitoare la producerea scandalului, lucru care a oferit posibilitatea unei intervenţii nainte de producerea violenţelor. ntre cele două grupări a existat un conflict latent. La diferite intervale de timp acest conflict a escaladat n acte de violenţă. De altfel, mai mulţi membrii au avut şi au dosare penale n care sunt judecaţi pentru agresiuni şi ameninţări, a spus comisarul şef Ioan Ursaleş, şeful Serviciului de Investigaţii Criminale din IPJ. Poliţiştii au prezentat astăzi şi armele albe confiscate de la romii reţinuţi. Sursa: Adevarul ( )
25.08.200920.2KB
modelul 7 zilele orasului teius - 2007 - expozitia de covoare taranestimodelul 7
03.09.200746.8KB
21 zilele orasului teius 2010 - 28.08.201021
30.08.201045.7KB
lui ioan scos din propriul mormant racz cu soţia sa zamfira au ctitorit n secolul al xvi-leaStrămoşul lui Ioan Raţiu, scos din propriul mormant Ştefan Racz mpreună cu soţia sa Zamfira au ctitorit n secolul al XVI-lea Biserica Unită din Teiuş, nsă aceştia au fost scos "abuziv" din mormintele aflate n interiorul locaşului de cult şi au fost puşi n afară. Aceştia au făcut o cerere la directorul Muzeului Naţional de Istorie din Cluj, Ioan Piso, pentru ca acesta să cerceteze amănunţit subiectul Urmaşul lui Ioan Raţiu, fondatorul Partidului Naţional Romn din Transilvania, Indrei Raţiu revendică ca strămoşii săi, Ştefan şi Zamfira Racz să fie puşi n locul n care merită n mănăstirea greco-catolică din Teiuş, pe care aceştia au fondat-o. n urma unor lucrări de restaurare mormintele celor doi ctitori au fost scoase n afara mănăstirii n urma lucrărilor de restaurare a clădirii pentru a putea fi schimbat mbrăcămintea podelei. Gazeta de Cluj vă prezintă două memorii depuse de familia Raţiu, ct şi părerea specialistului n domeniu, Ioan Piso. Ştiinţă sau profanare de morminte? "Cu cteva saptamni n urma am fost contactat de Indrei Raţiu cu privire la acest caz. I-am răspuns că nu ştiu nimic şi ne-am nţeles că va veni la muzeu pentru a-i cere lămuriri domnului Petrov. ncă nu a venit. n ce priveste cazul n sine, sper că domnul Petrov va da toate explicaţiile lămuritoare si ca, avnd o ndelungată experienţă de arheolog, cunoaşte limita dintre ştiinţă şi profanarea de morminte", a declarat Ion Piso, directorul Muzeului naţional de Istorie din Clj-Napoca. Biserică unică n Transilvania Este vorba de o biserica ridicată de strămoşul nostru Petru Ratz n oraşul Teiuş care este bine documentată. El a fost traducător al mpăratului n principatele romane, la sfrşitul secolului 16. Intrarea n biserica poartă n mod clar blazonul său. De asemenea, ncă mai există n dreapta intrării potrivit obiceiului regăsit n Bucovina, portretul donatorilor bisericii, Petru şi soţia sa Zamfira, fenomen unic din cte ştiu eu n Transilvania, unde familiile romneşti nu aveau dreptul de a construi n piatră şi de a-şi decora bisericile ntr-o manieră cvasi-princiară cum este cazul aici, la Teiuş. Petru şi Zamfira au fost n mod vizibil foarte bine văzuţi de autorităţile princiare ale epocii. Sub portretul lor, pnă n anul 2000, se găsea cavoul lui Petru şi Zamfira. n 2.000 preotul actual Turcu, greco-catolic, a reuşit să recupereze şi să restaureze biserica cum a putut şi a considerat că trebuie să deschidă cavoul n aparenţă pentru că acesta deranja proiectul său de restaurare a podelei bisericii cu un pavaj modern. Cum plăcile funerare ale lui Petru şi Zamfira deranjau intrarea n biserică, preotul a ordonat să fie rupte pentru a putea fi scoase mai uşor din biserică, unde se găsesc n momentul de faţă. Potrivit martorilor exhumării, Petru a fost ngropat cu armura sa de cavaler şi Zamfira ntr-o rochie verde brodată cu aur din care au rămas fragmente importante. Exhumarea lui Petru şi Zamfira a fost supravegheată de un anumit doctor Petrov de la Muzeul de Istorie din Cluj. Directorul muzeului, doctorul Ioan Piso, nu a fost la curent cu această operaţiune şi n orice caz nu a aprobat-o. Piso este dispus să vadă mpreună cu noi ce a rămas din strămoşii noştrii şi să stabilim cum să procedăm n această situaţie, arată Indrei Raţiu n prima parte a manifestului. Familia Ratz şi prinţul Charles Pe lngă interesul pe care aceste vestigii le-ar putea avea pentru istoria romnă, istoria Transilvaniei şi istoria familiei noastre, aceasta descoperire reprezintă n acelaşi timp un aspect surprinzător legat de familia regala engleză a zilelor noastre. Colegul nostru Ion Gheorghe Raţiu de la Braşov, genealog, ne-a raportat ntr-un mod bine documentat că Zamfira, soţia lui Petru, făcea parte din familia strămoşilor alteţei sale regale, prinţul Charles. De aceea, noi ştim că ASR este conştientă de moştenirea sa romno-transilvană, dar probabil nu ştie precis de acest element. Ion Gheorghe este n măsură de a vă pune la dispoziţie aceste referinţe documentare. Cum să procedăm? Biserica de la Teiuş a fost restaurată pe exterior n stil modern, dar doar parţial din fericire n interior şi vă propunem mai multe măsuri urgente: Măsuri urgente 1. O vizită mpreună cu dr ioan piso, directorul Muzeului de Istorie din Cluj 2. O ntlnire cu doctor Petrov pentru o mai bună documentare n legătură cu descoperirile sale din 2000 n interiorul bisericii din Teiuş, verificarea a ceea ce a rămas acolo, determinarea unui mod de procedură pentru a renova portretul lui Petru şi a Zamfirei mpreună cu ansamblul de fresce de aceaşi origine care se află n interiorul bisericii 3. Determinarea posibilităţilor de finanţare a acestor operaţiuni şi modul de informare a ASR Charles susţine n continuare Indrei Raţiu. Un alt memoriu trimis de familia Raţiu Stimate domnule academician, Fundaţia Familiei Raţiu din Londra, Centrul Raţiu pentru Democraţie din Turda mpreună cu membrii Comitetului de Iniţiativă al Familiei Raţiu, interesaţi şi motivaţi n clarificarea tuturor aspectelor foarte importante pentru istoria familiei noastre, vă adresăm respectuos rugamintea de a ne sprijini prin includerea n programul dumneavoastră de cercetare pe anul 2010 a unui proiect de cercetare cu tema Istoria Familiei Raţiu de la nceputuri şi pnă n prezent. Pornind de la studiile publicate de genealogistul Dan Plesia, istoricul Sextil Puşcariu, savantul Nicolae Iorga, profesorul Mihai Sorin Rădulescu şi mulţi alţi distinşi istorici, apelnd de asemenea la Der Adel von Siebenbrgen, J. Siebmachers groes Wappenbuch, Band 34, şi la documentele aflate n arhivele şi n bibliotecile din ţară şi străinătate se poate scrie, credem noi, istoria completa a Familiei Raţiu. n prezent, pe lngă documentele menţionate mai sus, dorim să vă semnalăm că există două mărturii extraordinare ale existenţei Familiei Raţiu pe teritoriul Transilvaniei, adevarate pantheonuri ale Familiei Raţiu şi ale romnilor transilvăneni: 1. Biserica Greco-Catolică din Teiuş, ctitorită la sfrşitul sec. al XVI-lea de către Petru Racz (Racz I) şi soţia sa Zamfira, menţionată n Lista Monumentelor Istorice a Judeţului Alba, Nr. Crt. 588, Cod LMI: AB-II-m-A-00372, cu hramul Intrarea n Biserică a Maicii Domnului, Str. Bisericii 1, sec. XVI, ext. 1885, listă ntocmită de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii şi Cultelor in 2004. () Biserica Răţeştilor din Turda Veche 2. Biserica Greco-Catolică din Turda Veche, acum ortodoxă, ctitorită n anul 1839 de către membrii Familiei Raţiu de Nagylak (Noşlac) din Turda sub conducerea prepozitului capitular Fr. Basiliu Raţiu de Nagylak. Dacă n ceea ce priveşte Biserica Răţeştilor din Turda Veche informaţiile istorice nu conţin neclarităţi, n ceea ce priveşte ctitoria Răţeştilor din Teiuş, informaţiile istorice sunt incomplete, cu multe contraziceri, lipsite de rigurozitate ştiinţifică, uneori superficiale, cu tentă folclorică, insuficient studiate cu mijloacele şi metodele adecvate de către istoricii şi arheologii care au abordat tema n decursul timpului. Recent, membrii familiei noastre au vizitat Biserica din Teiuş cu hramul Intrarea n Biserică a Maicii Domnului, aparţinnd Bisericii Greco-Catolice (monument istoric categoria A). Această biserică a fost ctitorită de către Petru Racz nnobilat cu titlul Racz I de către mpăratul Rudolf al II-lea. Racz I a fost căsătorit cu Domniţa Zamfira, fiica mai mare a lui Ioan Norocea, Logofăt de Piteşti şi Szaszsebes, nepoata domnitorului Ţării Romneşti, Mircea Ciobanul, descendentă prin domnitorii Ţării Romneşti şi Moldovei din familia imperială bizantină şi cea a lui Carol cel Mare (Charlemagne). Descendenţii lui Racz I şi ai soţiei sale Zamfira fac parte din strămoşii actualei familii regale britanice. () Pe ancadramentul din piatră al uşii principale de acces n biserică se află sculptat blazonul Familiei Racz de Galgo (Glgău) ncadrat de textul pisaniei n limba slavonă. n interiorul bisericii s-au aflat mormintele celor doi ctitori care n anul 2001, n urma unei cercetări arheologice iniţiată de către parohul bisericii pr. Paul Turcu şi desfăşurată de către arheologul medievist Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, au fost golite. Osemintele ctitorilor au fost deshumate şi duse la Cluj, iar lespezile de piatră de pe morminte au fost scoase n afara bisericii. Ulterior locul mormintelor din biserică a fost pavat cu gresie artificială. n prezent nu exista nicio menţiune despre acestea nici n biserică şi nici n afara acesteia. Foarte important este faptul că n biserică se mai păstrează tabloul votiv al ctitorilor Petru şi Zamfira, şi fresca navei principale cu nscrisuri n limba slavonă din sec. al XVIII-lea. Stimate domnule academician, ntruct există pericolul iminent ca prin reabilitarea interiorului bisericii vechile izvoare istorice menţionate să fie iremediabil pierdute (fresca din 1810 aflată n partea din faţă a bisericii a fost deja repictată), vă rugăm să interveniţi pentru salvarea acestora prin mijloacele legale la ndemna institutului pe care cu onoare l conduceţi, şi prin lansarea unui proiect de cercetare pe tema Istoriei Familiei Raţiu, sprijinit de catre Fundaţia Familiei Raţiu, Centrul Raţiu pentru Democraţie şi de către membrii Familiei Raţiu de pretutindeni. Blazonul familiei Racz de Galgo din biserica din Teiuş Noi vă stăm la dispoziţie cu tot ceea ce poate duce la: 1. Lansarea proiectului propus, stoparea restaurarii actuale a Bisericii Răţeştilor din Teiuş, recuperarea, conservarea şi valorificarea din punct de vedere istoric şi arheologic a acestei ctitorii medievale păstrate aproape intactă pnă n prezent, aflată acum n pericol de a fi definitiv compromisă prin degradarea naturală deosebit de agresivă. Rescrierea corectă şi publicarea istoriei acestei biserici. 2. Punerea n lumină a Bisericii Răţeştilor din Turda Veche, de care este att de legată Familia Raţiu din Turda şi romnii transilvăneni, prin scrierea corectă şi publicarea istoriei Bisericii şi Eforiei Răţeştilor din Turda. 3. Scrierea pentru prima data a Istoriei Familiei Raţiu pe baza unei cercetări istorice serioase şi profunde, profesioniste, precise, riguroase şi complete. Traducerea şi publicarea acesteia. 4. Publicarea n limbile romnă engleză, diseminarea n bibliotecile şi n mediul academic din ţară şi străinătate şi pe internet a studiilor ştiinţifice elaborate de către dumneavoastră. Tiberiu Hrihorciuc Sursa:
14.10.201029KB
InapoiInainte