TeiusAdministrator
Postari: 1910
|
|
TeiuŞ - Între coordonatele geografiei urbane Interviu cu dl. Dorin Iacob MATEICA, primarul oraşului Teiuş
- Domnule primar, învestit fiind cu suportul celui de-al treilea mandat, vă propunem să facem o trecere în revistă a transformărilor petrecute în oraşul Teiuş. - Realizările contemporane nu sunt nici spectaculoase, nici abuzive, ele survin firesc pe stratificările aşezărilor care alcătuiesc configuraţia oraşului. Teiuşul prin oamenii săi se străduieşte să ţină pasul cu tot ceea ce înseamnă viaţa modernă a secolului XXI. Aş aminti doar câteva dintre acestea, o selecţie a lor fiind cu totul aleatorie. Continuăm lucrările, demarate în anul 2008, la staţia de epurare a apelor uzate, obiectiv cu o capacitate care să satisfacă în perspectivă o populaţie de 10.000 de locuitori. Finalizarea lucrărilor şi punerea ei în funcţiune sunt prevăzute pentru sfârşitul lunii iulie a acestui an. Cei 2,2 kilometri de reţea de canalizare amplasată pe străzile Mihai Eminescu, Mircea, Ştefan cel Mare, s-au adăugat anul trecut altor lucrări de acest gen. Locuitorii de pe străzile Râtului şi Ion Creangă se bucură de avantajele unei reţele noi de apă potabilă. În curând vom continua lucrările de modernizare a reţelelor de alimentare cu apă pe străzile Progresului, Axente Sever, Simion Bărnuţiu şi în satul Căpud, cu sublinierea că acestea sunt susţinute din resurse bugetare proprii. Se vor cuprinde fonduri pentru studiu de fezabilitate şi introducerea apei potabile în satele Beldiu şi Peţelca. - Oraşul Teiuş este o zonă de trafic intens, deopotrivă feroviar şi rutier. Cum se adaptează urbea la solicitările acestuia? - Poziţia oraşului nostru implică, la ora actuală, o circulaţie masivă. Dacă de modernizarea ansamblului feroviar se ocupă Regionala de resort, infrastructura rutieră constituie pentru edilii din Teiuş în permanenţă o prioritate. Pentru fluidizarea traficului pe Drumul Naţional 1 aşteptăm demararea lucrărilor la Drumul Expres; până atunci locuitorii oraşului mai au de suportat o circulaţie auto intensă, non-stop. În paralel cu dezvoltarea oraşului, a zonei turistice Valea Mănăstirii, Râmeţ, s-a impus modernizarea arterelor rutiere, a străzilor din Teiuş. Numai în anul 2008, Consiliul local şi Primăria Teiuş au realizat 4500 mp de trotuare dalate pe mai multe străzi: Octavian Goga, Axente Sever, Cetăţuie, Decebal. A fost asfaltată strada Bisericii, totodată făcându-se legăturile acesteia cu strada Decebal. Pe mai multe drumuri de interior: Ştefan cel Mare, drumul de legătură cu satul Căpud, str. Tudor Vladimirescu s-au efectuat pietruiri pregătitoare pentru o asfaltare ulterioară. Demersurile pentru asfaltarea DC 19 Teiuş - Căpud sunt deja făcute, iar preocuparea noastră se îndreaptă spre obţinerea fondurilor necesare. S-a refăcut podina de trecere la podul de peste Valea Geoagiului care uşurează accesul între străzile Axente Sever şi Tudor Vladimirescu. Afluxul turistic spre Valea Mănăstirii, Râmeţ este în creştere şi datorită modernizării drumului judeţean în 2008. În acest an, Consiliul Judeţean Alba şi-a propus finalizarea lucrărilor la acest drum, Teiuşul, ca reper important pentru zona monahală şi turistică de pe Valea Geoagiului, având numai de câştigat. Continuarea, în 2009, a asfaltării drumului judeţean Aiud-Rădeşti-Meşcreac-Peţelca va facilita tranzitul rutier pe ruta amintită. Infrastructura drumurilor implică investiţii majore, iar într-o perioadă austeră nu ne permitem să avansăm proiecte costisitoare, dar ne străduim să avem în oraş străzi şi drumuri întreţinute, uşor accesibile. - De la statutul de târg la cel de oraş saltul este impresionant. Cum aţi reuşit performanţa? - Zbaterile pentru această devenire au fost îndelungi. Cu sprijinul cetăţenilor, al consilierilor am atras spre oraşul nostru o serie de investitori care conferă o alură industrială şi comercială localităţii, contribuie substanţial la ponderea bugetului local şi, fireşte, la crearea locurilor de muncă pentru locuitorii Teiuşului. În acest ultim sens, îndrăznesc să afirm că sunt oferite pe piaţa muncii, în ciuda crizei care se manifestă pretutindeni o serie de locuri de muncă. Fără investiţii de anvergură oraşul ar fi rămas doar sub emblema agriculturii practicată tradiţional în zonă. Ne mândrim cu societăţi ca: Baumit, Semmerlock Stein, Design, Miragiulia sau altele. Comerţul, prestările de servicii din Teiuş sunt domenii de activitate comparabile cu ale oricăror alte oraşe mai mari. De altfel, spre Teiuş îşi îndreaptă atenţia şi dezvoltatorii de mall-uri, iar în viitorul apropiat s-ar putea să avem primele două hypermarketuri în urbea noastră. - Să înţelegem că veţi renunţa la vechiul târg? - Dimpotrivă. Târgurile tradiţionale se menţin şi dorim ca acestea să redevină una din activităţile importante şi de interes ale Teiuşului, care, prin contribuţia lor, ar duce la o dezvoltare firească a comunităţii. Să nu uităm că teiuşenii sunt proprietari ai unor întinse şi mănoase terenuri agricole situate pe malurile râului Mureş, sunt producători agricoli, dar şi crescători de animale. Îmi face plăcere să spun că locuitorii din arealul Teiuş continuă cu îndărătnicie să-şi cultive ogoarele şi să crească animale în gospodăriile proprii sau în sistem de fermă, numărul animalelor fiind în creştere. Cu această ocazie le reamintesc agricultorilor teiuşeni că, începând din 3 martie până în 15 mai a.c., sunt aşteptaţi la Centrul APIA din Aiud pentru a-şi prezenta dosarele în vederea obţinerii subvenţiilor europene (71 euro/hectar); întârzierile nu sunt de dorit deoarece se penalizează diminuând astfel, valoarea subvenţiei. Îi invit, totodată, pe agricultorii sau crescătorii de animale din localităţile aparţinătoare să apeleze cu încredere la serviciile de asistenţă tehnică şi consultanţă agricolă oferite de specialiştii acreditaţi pe lângă Primăria oraşului Teiuş. Nu fără eforturi, am reuşit să eliberăm toate titlurile de proprietate, pe rolul instanţelor aflându-se doar 2-3 cazuri, ceea ce inspiră localnicilor mai multă siguranţă. - Într-un oraş tânăr, generaţiile de copii şi adolescenţi au un loc aparte în agenda de lucru a primarului. Cum vedeţi oraşul prin prisma tinerilor? - Şcolile, grădiniţele, locaţiile pentru petrecerea timpului liber se regăsesc între preocupările constante ale administraţiei locale. Cele mai mari fonduri financiare s-au înglobat în modernizarea unităţilor de învăţământ în ultimii ani. Şcolile cu clasele I-VIII, Liceul teoretic, grădiniţele sunt complet modernizate, adevărate bijuterii edilitare puse în slujba educaţiei celor peste 900 de elevi. Grădiniţa din centrul oraşului Teiuş, cu dotări la standarde europene, este o realizare cu care ne mândrim. Dacă vom primi şi banii pentru liceu, pentru care fac demersuri parlamentarii de Alba, Alexandru Pereş şi Corneliu Olar, atunci acesta se va alinia la rându-i celorlalte unităţi şcolare din oraş prin confort şi dotare. Sala de sport realizată pe proiect guvernamental, dată în funcţiune, constituie un punct de atracţie nu numai pentru elevi, dar şi pentru tineri şi iubitorii sportului. Este, spre bucuria tuturor, în permanenţă solicitată, contra unei chirii modice de 25 de lei/oră. O grupă de 40 de elevi "minifotbalişti" se antrenează în această sală. Nu am neglijat nici căminele culturale din Teiuş sau din sate; în Căpud s-a achiziţionat localul fostei cooperative de consum pentru amenajarea unui spaţiu destinat activităţilor culturale sau ocazionate de varii evenimente ale comunităţii. - Mai trebuie pusă pe undeva vreo notă de prospeţime? - Categoric. Parcul din centrul oraşului dorim să arate altfel. Am depus deja 4 programe pentru obţinerea de fonduri băneşti din fondul de mediu pentru refacerea parcului, dar şi pentru procurarea unei autospeciale pentru pompieri şi continuarea canalizării în Teiuş. Sediul administrativ al primăriei va căpăta la rându-i o faţă nouă, după mutarea parţială a serviciilor primăriei la parterul blocului B4 de pe strada Clujului. În acest an vom înfiinţa un Centru de zi pentru seniori, unde se vor desfăşura în condiţii ultramoderne activităţi specifice. Sprijinul financiar ne parvine din partea oraşelor înfrăţite cu Teiuşul, a Consiliului Judeţean Alba şi a Consiliului Local Teiuş. - Date fiind configuraţia oraşului şi alte caracteristici se poate spune că Teiuşul este o urbe liniştită? - Împreună cu Poliţia locală am rezolvat litigioasa problemă a taximetriştilor ilegali. Consilierii au statornicit 15 locuri în total, doar 7 autorizaţii fiind eliberate până acum. Incidentele nu lipsesc ca oriunde în altă parte, dar nu sunt de o gravitate alarmantă. Contrar aparenţelor, oraşul este calm, aşezat, oamenii îşi derulează viaţa şi activitatea în condiţii civilizate. De altfel, trebuie să spun că nici numărul şomerilor nu este mare - 168, localnicii fiind angrenaţi continuu în activităţi domestice, în agricultură şi creşterea animalelor, când rezerva lor de timp liber este mai mare. La Teiuş nu se stă cu mâna întinsă la mila statului. De la 280 de persoane care primeau ajutor social în anii anteriori s-a ajuns la 118, ceea ce spune multe despre un oraş compozit precum Teiuşul. De la deschiderea sezonului de lucru, în primăvară, vom angaja 50 de persoane din rândul acestora pentru susţinerea lucrărilor edilitar - gospodăreşti. - Nici un oraş, fără echipă de fotbal. La Teiuş cum este privit acest sport? - Echipa noastră Rapid CFR Teiuş ocupă locul 5 în Liga a IV-a, dar principalul câştig este faptul că în componenţa lotului activează numai tineri teiuşeni. - Am lăsat mai la urmă neîmplinirile edilului şef al Teiuşului. - Neliniştile noastre se leagă mai cu seamă de imposibilitatea de a accesa fonduri structurale comunitare. Oraşele sub 10.000 de locuitori, aşa cum este Teiuş cu doar 7500 de locuitori, sunt depunctate din start. Proiecte edilitar - gospodăreşti şi pentru modernizarea drumurilor avem cu suficienţă, dar accesul la fonduri este permis doar din anii 2015 şi 2018, o ţintă prea îndepărtată pentru a visa cu ochii deschişi. - Vă dorim mult succes în împlinirea năzuinţelor alături de echipa dumneavoastră. Mariana IONAŞ Tinu MATEŞ Aparut in: Vineri 06 Martie 2009 Sursa: http://www.ziarulunirea.ro/art.php?cat= ... g_id=24100
|
|