 TeiusAdministrator
Postari: 1910
|
|
Teiuşul de odinioară
Titlul, la o atenţie fugară, ar putea deruta când e vorba de o lucrare cu tentă monografică cum este cea semnată de Cristian Florin Bota, un intelectual de cursă lungă, care între dureri şi speranţă a făcut nopţi albe printre documente, arhive, biblioteci, manuscrise, vizite la domiciliu, la alte instituţii de cultură şi învăţământ, sportive, de întreprinderi economice mai mari sau mai mici pentru a-şi structura o carte ce avea să se întindă pe 252 de pagini, sprijinit, la propriu, de primăria şi consiliul local, de oameni ce-au întrevăzut în truda lui o lumină revelatoare şi hrănitoare. Şi această lumină poartă un titlu: Teiuşul de odinioară, apărută la Editura Risoprint din Cluj-Napoca, 2009. Structurată pe capitolele: Cuvânt înainte (semnat de Dorin Iacob Mateica, primarului oraşului Teiuş), Prefaţă (de conf. univ. dr. Horia Ciugudean, un împătimit arheolog, cu o deschidere europeană a spiritului, un aiudean uns cu vânturile şi ploile calde ale Apusenilor şi Mureşului), Un argument din partea autorului, Scurt istoric, Teiuşul până la primul Război Mondial, Teiuşul interbelic, Teiuşul în perioada comunistă, Teiuşul după 1989, Tabula Gratulatoria; care îşi dezvoltă frumuseţea în secţiunea a doua printr-un florilegiu imagistic ce poate fi luat drept un album de epocă, de "odinioară" dar şi din contemporaneitate. Ce-i reuşeşte lui Cristian? Blândeţea, corectitudinea, certitudinea relatării, astfel că frazele curg bogate în conţinut, revelatoare pentru o situaţie sau alta, pentru o perioadă sau alta, antrenând cititorul într-o vastă biografie comună: localitatea Teiuş, marele nod de cale ferată al României, de mărimea multora din Europa, loc în care timpul şi-a desţelenit deopotrivă elemente de cultură şi civilizaţie, legitimităţi ale tradiţiei, fiorul politic şi economic într-o zonă multiseculară, evenimente ce i-au schimbat destinul, lăsând peceţi nobiliare, voievodale, încleştări armate dramatice, în "Satul Spinilor", în "Satul cu trei biserici", al cărui drum spre sine însuşi vine din vechime, din epoca bronzului sau a culturii "Nova", din care ies şi acum aburii vechiului drum imperial construit de împăratul Traian între 106-108 d..H., "drum pavat cu piatră şi cărămidă arsă". Martoră stă Cetăţuia, dealul acela solar ca şi zbaterea autorului de-a sintetiza prezenţa Teiuşului în Evul Mediu, în Epoca Modernă, în "perioada comunistă" şi după 1989, când oraşul s-a înfrăţit cu localităţi din Olanda, Franţa, Belgia, subliniind nume de oameni ce-au rămas în sufletul teiuşenilor, ca: Ioan Ardelean, Ovidiu Avram, Lucia Bareliuc, Ioan Bălan, Vasile Bârluţiu, Gheorghe Biriş, Jena Boer, Emil Bordean, Şofron Bordean, Gabriel C.C. Domşa, M.C. Pitea, Simion Crişan, Ilie Dăianu, Liviu Deacu, T.L. Domşa dar şi L. Fodor, M. Frenţiu, S. Gâju, E. Glanz, V. Gruiţă, I. Gruzda, E. Iancu, E. Manciur, F. Maxa, A. Mantzel, V. Mihaiu, N.T. Muntean, I. Păstrăv, Vetuţa Pop, G. Pop, P. Raţ, O. Socaciu, E. Tătaru, I. Tecşa, M.M. Timiş, Teofil Toma etc. Elementele de cultură, de administraţie, de atmosferă civică, de religie, cooperaţie, poştă şi telecomunicaţii, sportive sau legate de anul calendaristic, de activitatea militară, patriotică, de agricultură etc., aduc noi precizări biografice înlănţuind o lume aparte: a fotografiei prin care timpul îşi vede faţa în multe ipostaze, apropiindu-ne de un Teiuş
ce-şi caută astăzi un drum doar al său, în care oameni şi fapte să-şi dea mâna într-o maturitate şi responsabilitate bine venite. Lucrarea devine un bust în care mulţi îşi recunosc chipul, spre cinstea autorului, ce trebuie felicitat pentru frumuseţea gestului său, de-a restitui un album, o monografie în mai multe limbi de circulaţie. Prin el Teiuşul are o oglindă în care să-şi desluşească lumina şi umbrele.
Ion MĂRGINEANU
Aparut in: Joi 27 August 2009
Sursa: Ziarul Unirea (http://www.ziarulunirea.ro/art.php?cat= ... g_id=29206)
|
|
